Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a ONU (AIEA), Rafael Grossi, a cerut marţi Ucrainei şi Rusiei să respecte cinci principii pentru a proteja centrala nucleară Zaporojie.

UPDATE 06:45 Uniunea Europeană are în vedere prelungirea restricţiilor la importul de cereale ucrainene

Comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat marţi că este necesar să se prelungească "cel puţin" până la sfârşitul lunii octombrie restricţiile impuse de cinci state UE la importul de cereale ucrainene, în pofida opoziţiei Kievului şi a rezistenţei unei părţi din statele membre.

În contextul în care ridicarea taxelor vamale în mai 2022 a impulsionat afluxul de produse agricole ucrainene în UE, mai multe ţări (Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria) au interzis unilateral importul de cereale din Ucraina, confruntate fiind cu saturarea silozurilor de pe teritoriul lor şi cu prăbuşirea preţurilor locale.

Gardian al politicii comerciale a UE, Comisia Europeană a încheiat la sfârşitul lunii aprilie un acord cu aceste patru state şi cu România care prevede până pe 5 iunie "măsuri de salvgardare" care să le permită să blocheze comercializarea pe teritoriul lor a importului de grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui, cu condiţia să nu împiedice tranzitul lor către alte ţări.

"Este necesar să se prelungească (aceste restricţii) cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie şi, în mod ideal, până la sfârşitul anului, după recolte, altfel vom avea o problemă uriaşă", a declarat Wojciechowski la încheierea unei reuniuni a miniştrilor din statele membre UE. Comisia nu şi-a adoptat poziţia, a precizat el.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a cerut Ucrainei şi Rusiei să protejeze centrala nucleară Zaporojie

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică a ONU (AIEA), Rafael Grossi, a cerut marţi Ucrainei şi Rusiei să respecte cinci principii pentru a proteja centrala nucleară Zaporojie, sugerând că nu a obţinut încă din partea celor două ţări acordul cu privire la protejarea centralei, informează Reuters.

Rafael Grossi încearcă de luni de zile să stabilească un acord care să reducă riscul unui accident nuclear catastrofal ca urmare a activităţilor militare, precum bombardarea celei mai mari centrale nucleare din Europa, care se află în Ucraina şi este ocupată de Rusia de mai bine de un an.

Cele cinci principii ale sale prevăd că nu ar trebui să existe niciun atac asupra sau dinspre centrală, nu ar trebui să fie folosită ca bază pentru armament greu, cum ar fi lansatoare de rachete multiple, sisteme de artilerie, muniţii şi tancuri sau pentru personalul militar care ar putea fi folosit pentru un atac dinspre centrală.

UPDATE 05:00 Uniunea Europeană sancţionează şapte persoane acuzate de destabilizarea Republicii Moldova

Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat marţi sancţiuni împotriva a şapte persoane din Republica Moldova, acuzate în special că au legături cu "eforturile Rusiei de a destabiliza" ţara, foarte fragilă economic, transmite AFP.

Această decizie survine cu două zile înainte de întâlnirea, joi, în Republica Moldova, a liderilor din aproape 50 de ţări pentru cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), care reuneşte aproximativ 20 de state, pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii.

Republica "Moldova este una din ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Ucrainei de către Rusia: există încercări serioase, în creştere şi continue de a destabiliza ţara", a declarat, într-un comunicat, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Persoanele sancţionate sunt "politicieni şi oameni de afaceri de naţionalitate moldovenească sau rusă care s-au angajat în activităţi destabilizatoare", precizează comunicatul de presă.

Unii au legături cu frauda bancară care a dus la "pierderi enorme" pentru finanţele publice, alţii au legătură cu "eforturile orchestrate de Kremlin" pentru destabilizarea Republicii Moldova, ca de exemplu prin planificarea de demonstraţii violente şi delapidare financiară sau prin sprijinirea serviciilor de securitate ruseşti (FSB).

UPDATE 04:00 Ucraina are dreptul să lovească ţinte pe teritoriul rus în scop de autoapărare, declară şeful diplomaţiei britanice

Şeful diplomaţiei britanice, James Cleverly, a declarat marţi că Ucraina are dreptul să lovească ţinte pe teritoriul rus în scop de autoapărare, informează dpa.

"Ucraina are dreptul legitim să se apere. Ea are dreptul legitim de a face aceasta în interiorul propriilor sale frontiere, desigur, însă ea are de asemenea dreptul să proiecteze forţe dincolo de frontierele sale pentru a submina capacitatea Rusiei de a proiecta forţe în interiorul Ucrainei", a spus Cleverly, membru al Partidului Conservator.

"Prin urmare, ţintele legitime dincolo de propria sa graniţă sunt parte a autoapărării Ucrainei. Şi noi trebuie să recunoaştem aceasta", a adăugat James Cleverly.

UPDATE 02:00 Republica Moldova refuză să precizeze dacă Zelenski participă la summitul Comunităţii Politice Europene

Până în prezent 48 de lideri şi-au confirmat participarea la a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene, ce se va desfăşura joi în Republica Moldova, dar autorităţile de la Chişinău păstrează secretă informaţia despre prezenţa sau nu a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenţia EFE.

Ministrul de externe moldovean Nicu Popescu a declarat marţi la o conferinţă de presă că numai două delegaţii nu şi-au confirmat încă participarea la reuniunea ce va avea loc la Castelul Mimi, cunoscut pentru crama sa şi situat la circa 30 de kilometri de Chişinău.

"Este foarte logic ca în contextul de securitate din regiunea noastră anumite confirmări să vină cu puţin timp înainte de începerea summitului", a explicat ministrul moldovean.

Summitul reuneşte cele 27 de state membre ale UE, plus zece ţări din vecinătatea blocului comunitar. Vor participa de asemenea preşedinţii principalelor instituţii ale UE, respectiv Comisia, Consiliul European şi Parlamentul European.

UPDATE 00:00 Casa Albă afirmă că nu susţine atacurile în interiorul Rusiei

Statele Unite încă adună informaţii despre relatările privind atacul cu drone de la Moscova, a afirmat marţi Casa Albă, reiterând că Washingtonul nu sprijină atacurile în interiorul Rusiei şi se concentrează pe a ajuta Ucraina să-şi redobândească întregul teritoriu, transmite Reuters.

''Am văzut ştirile şi încă adunăm informaţii despre ce s-a întâmplat. Ca principiu general, noi nu susţinem atacurile în interiorul Rusiei'', a spus un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Acesta a adăugat că Washingtonul este ''concentrat pe a furniza Ucrainei echipamentul şi pregătirea necesare pentru a-şi recupera teritoriul lor suveran''. Reprezentantul preşedinţiei americane s-a referit şi la atacurile ruse asupra Kievului, oraş lovit de drone şi rachete de 17 ori în luna mai.

Rusia a afirmat că opt drone au vizat zone civile din Moscova şi din jurul acesteia, unde trăiesc în total aproximativ 21 de milioane de oameni, la primele ore ale zilei de marţi, dar a precizat că dronele fie au fost doborâte, fie au fost deviate cu ajutorul unor echipamente electronice speciale.

Un demnitar ucrainean a respins acuzaţia că Ucraina ar fi implicată direct în atacul cu drone asupra Moscovei, dar a adăugat că Kievul se bucură să vadă asemenea evenimente.

Peste o mie de atacuri împotriva sistemului de sănătate al Ucrainei au fost înregistrate de la începutul invaziei ruse

Peste o mie de atacuri împotriva sistemului de sănătate ucrainean au fost înregistrate de la începutul invaziei ruse, cel mai mare număr înregistrat vreodată în timpul unei situaţii de urgenţă umanitară, a anunţat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), informează AFP.

"Cele 1.004 de atacuri verificate de OMS în timpul ultimelor 15 luni de război total au curmat viaţa a cel puţin 101 de persoane, personal în domeniul sănătăţii, dar şi pacienţi, şi au rănit mult mai multe", a anunţat departamentul pentru Europa al OMS într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Aceste atacuri au lovit de asemenea instituţii de sănătate, provizii şi mijloace de transport, inclusiv ambulanţe.

"Atacurile contra serviciilor de sănătate constituie o încălcare a dreptului internaţional umanitar. Ele îi privează pe oameni de îngrijirile de care ei au nevoie şi au consecinţe extinse şi pe termen lung", a denunţat reprezentantul OMS în Ucraina, Jarno Habicht, citat în comunicat.

Acord între Ucraina şi FMI, pentru plata unei tranşe de 900 milioane de dolari

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi că a ajuns la un acord tehnic cu Ucraina pentru prima revizuire a programului de împrumut în valoare de 15,6 miliarde de dolari, deschizând calea pentru plata unei tranşe de 900 milioane de dolari, după aprobarea de către Comitetul executiv al FMI, transmite Reuters.

În martie, FMI a aprobat o facilitate extinsă de finanţare pentru Ucraina, pe o durată de patru ani, permiţând sprijin suplimentar din partea donatorilor de aproximativ 100 miliarde de dolari.

Performanţa Ucrainei, conform programului economic convenit, este solidă, au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă stabilite pentru finalul lunii aprilie şi reformele structurale stabilite pentru finalul lunii mai, a precizat Fondul Monetar Internaţional.

"Per ansamblu, stabilitatea macroeconomică şi financiară a fost menţinută, datorită măsurilor prudente şi sprijinului extern continuu", se arată în comunicatul FMI.